Istoria zbuciumată a Casei Universitarilor din Iași
Casa “Canta”, cunoscută sub numele de “Casa Universitarilor”, datează de pe la 1800, aparținând inițial vornicului Iordache Cantacuzino (1740-1826), mare logofăt în Divanul Moldovei, care a îndeplinit și funcția de caimacan (guvernator) în anul 1802 în timpul domniei lui Alexandru Șuțu.
Logofătul Nicolae Cantacuzzino, zis Canta, fiul lui Iordache, reface casa în 1840 în timpul domnitorului Mihai Sturza (1834-1849).
Imobilul
a găzduit de-a lungul timpului Școala
de menaj (1930) și Școala Urbană
de Gospodărie (1914). Din anul 1947 devine cantină restaurant a
cadrelor didactice ale Universității Al. I. Cuza, unde erau aduse și
delegaţiile sau invitaţii universităţii.
Casa Universitarilor fost
reparată și extinsă între 1951-1952, la acea vreme a devenit renumită prin
găzduirea de întâlniri despre istoria și cultura orașului Iași.
Casa are un singur etaj şi 7 camere, anexe de aproximativ 600 mp., un beci de
aproximativ 200 mp. şi aproape 5.000 mp. de grădină. Acum clădirea se află în
proprietatea Universității Alexandru Ioan Cuza.
Casa Universitarilor a revenit în posesia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi după un proces care a durat nici mai mult, nici mai puţin de 18 ani. Instanţa stabilind că această clădire de patrimoniu aparţine legal instituţiei de învăţământ, dupa ce a fost în administrare privată din anul 1998.